luni, 10 noiembrie 2008

Familia şi/sau Cariera

Noi toate avem scopuri, experienţe şi credinţe personale. Decidem singure dacă vom urmări o carieră, dacă ne vom concentra puterea pentru a ne face o familie, aşa cum dorim sau dacă vrem să le avem pe amândouă. Mediul social şi cel profesional pot să ne ajute sau să ne împiedice a lua o hotărâre în acest sens. Cum vedeţi voi această temă? Ce oportunităţi v-au determinat să luaţi hotărârea de a urma o carieră sau de a construi o familie sau de a le dori pe amândouă? Ce obstacole aţi întâmpinat? Obstacolele există şi acum? Hotărârea a fost uşor sau greu de luat? Acum sunteţi fericite cu decizia voastră sau încă vă mai gândiţi la cum ar fi mai bine pentru voi?

4 comentarii:

Anonim spunea...

Cred că optiunea mea între carieră şi familie este foarte nemotivantă. Când totul merge bine în profesie, e foarte bine. Cariera e la putere! Când doresc să văd un copil zâmbind, zic, gata cu cariera, familia la putere!

Ştiu că fie care poate să-şi croiască un drum în viaţa, dar cred ca Dumnezeu hotârăşte aceasta.

- A. C. din România

Mariana Bâtcă spunea...

Femeia are un rol foarte important in educarea copiilor. Ea este, in opinia mea, liantul principal al celulei de baza a societatii - familia.
Insa femeia cu personalitate are nevoie de o cariera care sa ii confere, in primul rand, un confort psihic cu privire la independenta sa.

Eu cred ca este norocoasa femeia care intalneste "jumatate" ce o completeaza si o intelege pentru a forma un cuplu "de invidiat", oricare ar fi optiunea ei in viata - familia si/sau cariera.

Destinul si puterea de a alege, a fiecareia dintre noi, ne traseaza viata. Suntem ceea ce vrem sa fim!

Multumesc initiatorei acestul blog fiindca da posibilitatea unor femei de pe meridiane diferite sa faca schimb de opinii, sa se cunoasca si transmit salutari tuturor celor ce citesc.

Anonim spunea...

Personal cred ca femeia este un om destul de puternic incat sa poata avea o cariera de succes, si, in acelasi timp, o familie frumoasa.
Intr o familie, sotul si sotia trebuie sa se completeze reciproc, astfel incat sa se usureze treburile fiecaruia. Sotul trebuie sa inteleaga nevoia sotiei de a avea o cariera si de asemenea un servici care sa o faca sa se simta utila societatii si familiei, si sa o ajute atunci cand este necesar, pentru ca in fond, familie inseamna sprijin reciproc.

Anonim spunea...

Am crescut in Australia, o tara care permite libertatea alegerii iar femeile sut tratate cu egalitate. Am mai multe job uri, am studiat si am simtit ca as putea sa realizez orice lucru as dori, daca sunt hotarata.
Referitor la intrebarea ta despre alegerea de a avea o familie sau o cariera sau a le avea pe amandoua, descopar faptul ca multi ani inainte, femeile, in mod normal stateau acasa atunci cand erau o familie compusa din 2 parinti. In zilele noastre, se pare ca acest caz este intalnit din ce in ce mai putin, datorita unei mari varietati de lucruri. Aceasta ar putea reprezenta o topica in sine.
Acum locuiesc in SUA, si sunt casatorita, cu 3 copii, toti sub varsta de 3 ani. Pentru mine si pentru sotul meu a fost intotdeauna important ca un parinte sa fie in casa si sa se ocupe de nevoile copiilor nostri, deoarece copii pot fi educati dupa cum dorim noi sa fie, si pentru a le oferi un mediu de viata stabil.
Eu si sotul meu am avut mamele noastre casnice. Mama mea s a reintors la munca dupa ce mezinul familiei (eu), a inceput scoala, iar soacra mea este in continuare casnica.
Uneori oamenii ne intreaba cum putem supravietui cu un singur venit, altii ne intreaba cum putem sa ne permitem cresa de zi, cand avem 3 copii?
Nu traim extravagant si nu putem trai extravagant, trebuie sa economisim banii, dar ne descurcam sa ne acoperim necesitatile din viata de zi cu zi, iar uneori putem economisi. Uneori se intampla si lucruri neplacute in viata, cum ar fi probleme cu masina, cand trebuiesc inlocuite niste piese, iar aceste lucruri ne fac viata mai grea pentru o perioada. Pare a fi un proces cu urcusuri si coborasuri, dar oricum ar fi, supravietuim.
Alegerea a fost usoara, deoarece am hotarat dinainte ca voi sta acasa o data ce vom incepe o familie.
Am crescut cu o adanca apreciere pentru mamele care stau acasa. Este ceva ce nu poti aprecia asa cum ar trebui, pana cand nu treci chiar tu prin aceeasi situatie.
Sunt fericita ca pot sta acasa pentru a fi mama tot timpul. Asta fiind spus, nu este usor, implica foarte mult sacrificiu, referitor la propriile mele nevoi, dorinte, anumite scopuri de cariera, hobby uri, respect de sine, si imi place sa am pace si liniste, iar acum cu greu mai am parte de acest lucru. Imi este dor sa am ochii odihniti, insa, ii simt injectati parca, din cauza lipsei de somn din zilele acestea.
Este totul despre a gasi bucuria in prezent. Am 3 copii frumosi, sanatosi, si ma bucur de acest lucru. Ne aduc multa bucurie.
Pot intelege mai clar acum faptul ca unele femei nu sunt potrivite pentru rolul de mama, unele pot numi acest lucru rea vointa, dar eu spun ca este mult mai bine ca aceste femei sa recunoasca acest lucru inaintea reproducerii, inainte de a forma o familie si de a afecta in rau viata celorlalti.

- Sharole din Australia